RATB-ul și elevii 2

Joi, 14 octombrie, stația de tramvai „Bulevardul Timișoara”. Abonamentul tocmai îmi expirase, așa că am coborat din 25 și m-am dus direct la Punctul de Reîncărcare Carduri. Acolo am fost „întâmpinat” de o femeie de vreo 60-70 de ani, îmbrăcată de casă, care vorbea cu o alta doamnă, și ea tot la vârsta a treia. M-am apropiat de cele doua tăntici (care, apropo, nu stăteau în ghereta aia, cum ar fi trebuit sa facă, ci stăteau lângă ea) și am spus încet „Bună ziua, vreau și eu un abonament pe toate liniile pentru elevi”. Cele două doamne au strigat tare, la unison: „BILETELE PENTRU ELEVI SE CUMPARĂ DE LA OFICIUL DE VIZAVI”. Mă abțin să le spun că nu exista niciun afiș unde să scrie asta și încerc să ochesc oficiul de vizavi de unde îmi pot face abonament cu reducere. Trec pe trecerea de pietoni, gândindu-ma trist că am pierdut foarte mult timp deja și că probabil voi întârzia la testul la mate.

La oficiul de vizavi era o singură casă deschisa din două, și la casa aia erau la coada două persoane: o femeie pe la 30 de ani și un baiat de vreo 17-18 ani. Femeia a terminat repede, în vreo 3-4 minute, și apoi a venit și rândul băiatului. Era clar că încă era elev, căci, ca și mine de altfel, era cu cardul și cu carnetul de note în dinți. A întins carnetul și abonamentul. Casierița s-a uitat vreo 3 minute la card, la carnet, si apoi la individ, si a spus cu o voce răspicată: „Carnetul nu este vizat, nu îți pot da reducere. În zadar a încercat baiatul să o convinga pe casieriță, nu putea să beneficieze de reducere, așa că, după ce și-a luat carnetul și cardul RATB, a plecat.

Acum în sfârșit urmez eu. Mă apropii de fanta aia din metal, întind carnetul și cardul și spun, pentru a doua oară in acea zi: „Un abonament pe toate liniile pentru elevi”. Din fericire, eu am mult mai mult noroc decât cel de dinaintea mea, căci carnetul meu este vizat, are poză, și e trecut pe el numele, prenumele, școala, adresa, telefonul și alte informații care, din punctul meu de vedere, sunt absolut neimportante.

Casierița îmi ia banii, cardul și carnetul și se apucă să scrie la tastatură. Și scrie. Iar eu aștept. Și aștept. Și aștept. Și aștept. În sfârșit, după 10 minute îmi primesc carnetul înapoi, și după alte cinci îmi primesc și cardul și bonul fiscal. Fără exagerare. Mi-a luat 15 minute să îmi fac un fucking abonament pe o lună.

Mulțumesc, RATB. Vă iubesc. Mă voi gândi foarte bine dacă vă voi mai da bani vreodată. Și-așa am circulat vreo 2-3 ani fără abonament, cred că mai pot să circula încă 4 fără. Mai bine fug de controlori decât să fiu bătaia de joc a unor casieri plictisiți.

2 thoughts on “RATB-ul și elevii

  1. Reply Gabriela Georgescu oct. 17,2018 20:35

    Azi 17 oct am incercat sa prelungesc abonamentul fetei mele care este in clsa a 7-a, pe baza carnetului de elev vizat si stampilat pt anul scolar in curs. Am fost refuzata deoarece pe carnetul ei nu era precizat ca frecventeaza cursuri la zi. Daca in Romania exista cursuri serale la nivelul clasei a 7-a, sa ma anunte cei de la RATB. S-a intamplat la chioscul de la statia Frigocom, bd Timisoara.

    • Reply Ian nov. 3,2018 23:56

      Chiar acum două zile mi s-a întâmplat și mie același lucru, nu mi-au făcut abonament pentru elevi pentru că nu era scris „curs de zi” (cu mențiunea că eu sunt la liceu, așa că teoretic aș putea fi la seral). Două ore și trei ștampile mai târziu, carnetul meu era vizat, parafat, cu mențiunea „curs de zi” și cu CNP-ul, adresa mea și a școlii trecute pe carnet. Birocrație…

Leave a Reply

  

  

  

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.